Finlanda.ro

Bogdan Mazuru: România a găsit în Finlanda un prieten şi un partener de nădejde

11.07.10 20:05

Bucureşti, 30 iun /Agerpres/ - România a găsit în Finlanda un prieten şi un partener de nădejde, a declarat Bogdan Mazuru, secretar de stat pentru Afaceri Europene în Ministerul Afacerilor Externe, prezent miercuri la o manifestare consacrată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, găzduită de Muzeul Naţional de Istorie a României.

"România a găsit în Finlanda un prieten şi partener de nădejde, care ne-a susţinut pe parcursul nostru către Uniunea Europeană şi a împărtăşit aspiraţiile poporului român de integrare în marea familie a Europei unite. Decizia de începere a negocierilor cu România a fost adoptată la Consiliul European de la Helsinki, din 1999, iar cea de finalizare a procesului a fost luată tot pe timpul preşedinţiei finlandeze a Consiliului European, în a doua jumătate a anului 2006. Astfel putem spune că procesul de aderare a României la UE s-a derulat de la Helsinki la Helsinki", a precizat Mazuru, în discursul rostit cu ocazia vernisării unei expoziţii de documente diplomatice reprezentative pentru relaţia româno - finlandeză.

El a remarcat că între cele două ţări există o afinitate care a contribuit la intensificarea relaţiilor diplomatice, economice şi culturale, dar că schimburile comerciale, deşi aflate pe o traiectorie ascendentă, nu se ridică deocamdată la nivelul dorit.

"Există un real interes pentru intensificarea şi diversificarea contactelor între operatorii economici, asociaţiile profesionale, camerele de comerţ, precum şi pentru organizarea de misiuni economice specializate în cele două ţări. (...) De noi depinde să folosim potenţialul comercial existent între Finlanda şi România", a adăugat secretarul de stat.

Mazuru a precizat că la finele anului 2009 volumul total al schimburilor comerciale româno-finlandeze a atins nivelul de 206 milioane euro. A evidenţiat prezenţa investitorilor finlandezi pe piaţa românească, propunându-le totodată acestora să utilizeze şi zonele de comerţ liber de la gurile Dunării şi portul Constanţa pentru facilitarea transportului.

Ambasadoarea Republicii Finlanda la Bucureşti, Irmeli Mustonen, a declarat că dezvoltarea relaţiilor româno-finlandeze este foarte bine ilustrată prin documentele incluse în expoziţie, remarcând că sursa acestora nu o reprezintă doar arhivele ministerelor afacerilor externe din cele două ţări, ci şi o intensă activitate de cercetare.

"În ultimii ani, am fost martorii unei creşteri constante a investiţiilor finlandeze în România, de exemplu, în domeniul tehnologiei informaţiei şi silviculturii. Indiferent de domeniul de activitate luat în considerare, constatăm că există un tipar similar şi anume că relaţiile dintre România şi Finlanda, dintre români şi finlandezi, devin din ce în ce mai apropiate şi din ce în ce mai active", a spus ea.

Irmeli Mustonen a adăugat că deşi contacte ocazionale între finlandezi şi români au existat de mai multe secole, stabilirea relaţiilor oficiale bilaterale dintre cele două ţări a devenit posibilă abia după sfârşitul primului război mondial. Finlanda şi-a declarat independenţa în decembrie 1917, iar pe 28 iunie 1920 au fost stabilite relaţiile diplomatice bilaterale, România fiind astfel una dintre primele ţări care a găzduit o ambasadă a Finlandei.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Crişan Muşeţeanu, a precizat că în secolul al XVIII-lea şi mai ales al XIX-lea, finlandezii au jucat un rol în multe evenimente ce s-au desfăşurat în Europa de sud-est. Naşterea statului independent finlandez şi crearea României mari au pus bazele unei fructuoase colaborări politice, a mai spus el.

"Aveam atunci şi avem şi acum interese importante care ne unesc dincolo de bariera geografică, dincolo de istoria particulară, culturală sau politică, relaţiile noastre pot fi considerate ca un model care s-a dovedit rezistent la trecerea istoriei şi la marile vicisitudini prin care a trecut Europa", a remarcat Crişan Muşeţeanu.

Conf. dr. Silviu Miloiu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice, a punctat principalele momente ale relaţiilor româno-finlandeze.

Expoziţia "90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Finlanda" cuprinde documente originale care provin din arhivele diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. Între acestea se disting: scrisoarea lui Eino Rudolf Woldemar Holsti (ministrul finlandez al afacerilor externe) adresată lui Victor Antonescu (trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Paris) în vara anului 1919 în legătură cu recunoaşterea independenţei Finlandei şi stabilirea relaţiilor diplomatice şi decretul regal al lui Ferdinand I privind înfiinţarea legaţiei României la Helsinki (Helsingfors), în primăvara anului 1921. Mai sunt expuse medalii şi decoraţii, dintre care se remarcă Ordinul Trandafirul Alb în grad de Mare Cruce, distincţie primită de Nicolae Titulescu, în anul 1934.

Expoziţia, deschisă în perioada 30 iunie-28 iulie, este organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Republicii Finlanda la Bucureşti, Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" Târgovişte.

[Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES