<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xml:lang="ro">
	<title>Finlanda.ro</title> 
	<subtitle type="text">Finlanda.ro</subtitle>
	<link rel="alternate" type="application/xhtml+xml" href="http://www.finlanda.ro" />
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://www.finlanda.ro/index.php?feed=atom" />
	<updated>2010-09-06T14:42:00Z</updated>
	<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/</id>
	<rights><![CDATA[copyright notice]]></rights>
	<generator uri="http://www.retronew.net/sato/" version="1.0.8">sato</generator>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Problema ţiganilor, una veche în Finlanda]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=738" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=738</id>
			<published>2010-09-06T14:42:00Z</published>
			<updated>2010-09-06T14:42:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Ministerul Afacerilor Interne al Finlandei propune modificarea  legislaţiei &#238;ntr-un mod care să permită expulzarea din ţară a  persoanelor care se ocupă cu cerşetoria. &#206;n primul r&#226;nd, scrie   (357 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=738"><![CDATA[
Ministerul Afacerilor Interne al Finlandei propune modificarea  legislaţiei &#238;ntr-un mod care să permită expulzarea din ţară a  persoanelor care se ocupă cu cerşetoria. &#206;n primul r&#226;nd, scrie  cotidianul rus Pravda, citat de Agerpres,  acest lucru se referă la ţiganii din Rom&#226;nia. &#206;n demersul lor,  finlandezii invocă măsuri asemănătoare iniţiate de alte ţări din Uniunea  Europeană.
Prima ţară care s-a decis public la expulzări a fost Franţa. Astăzi,  romii sunt expulzaţi şi din ţări scandinave precum Danemarca şi Suedia,  pe baza legislaţiilor &#238;n vigoare care interzic cerşetoria. Expulzări au  iniţiat şi Germania şi Olanda, &#238;nsă deja pe baza altui motiv: creşterea  infracţionalităţii &#238;n marile oraşe.
De altfel, chiar şi fără ţiganii originari din Rom&#226;nia, problema romă  este destul de acută &#238;n Finlanda. &#206;n mare parte, acest lucru este  motivat istoric şi nu &#238;nt&#226;mplător ţiganii finlandezi au, de obicei, nume  de familie suedeze. &#206;n 1576, regele Suediei, Ioan al III-lea, a decis  să-i alunge pe ţigani din provincia Norland &#238;n Suedia de Est (astăzi  Finlanda), iar &#238;n 1637, regina Cristina a Suediei a ordonat expulzarea  tuturor ţiganilor din ţară, iar cei care &#238;ncălcau acest ordin erau  condamnaţi la moarte prin sp&#226;nzurare.
De altfel, şi &#238;n Finlanda ţiganii erau persecutaţi, iar situaţia s-a  &#238;nrăutăţit după ce Suedia fusese zdrobită &#238;n 1809 de armata Rusiei,  căreia i-a revenit atunci teritoriul finlandez. &#206;n perioada &#238;n care  Finlanda s-a aflat &#238;n componenţa Imperiului Rus, o parte dintre ţigani a  putut fi integrată &#238;n societate, inclusiv prin promovarea modului de  viaţă sedentar şi a agriculturii.
Spre deosebire de majoritatea ţărilor Europei, influenţate &#238;n anii  1940 de fascism, ţiganii finlandezi au reuşit să scape: chiar dacă era  aliat al lui Hitler, preşedintele suedez Mannerheim nu a persecutat  minorităţile naţionale, subliniază Pravda. Mai mult dec&#226;t at&#226;t: după ce  Finlanda şi-a dob&#226;ndit independenţa, s-a luat cursul spre integrarea  ţiganilor. Astfel, &#238;n 1956, pe l&#226;ngă Ministerul Sănătăţii a fost creat  Comitetul pentru problemele ţiganilor, din care, &#238;mpreună cu &#238;nalţi  funcţionari de stat, făceau parte şi reprezentanţi ai ţiganilor.

Problema ţiganilor, una veche &#238;n Finlanda]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Finalist la Campionatul Mondial de Saună din Finlanda moare în urma arsurilor]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=737" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=737</id>
			<published>2010-08-09T17:51:00Z</published>
			<updated>2010-08-09T17:51:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[



Un finalist rus la Campionatul Mondial de Saună din Finlanda a murit s&#226;mbătă &#238;n timpul concursului, evenimentul fiind suspendat, informează AP.
Conform agenţiei, &#238;n urma evenimentului la care concurenţii erau supuşi  (142 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=737"><![CDATA[



Un finalist rus la Campionatul Mondial de Saună din Finlanda a murit s&#226;mbătă &#238;n timpul concursului, evenimentul fiind suspendat, informează AP.
Conform agenţiei, &#238;n urma evenimentului la care concurenţii erau supuşi unei temperaturi de 110 grade Celsius, Vladimir Ladizenski a murit, acesta, &#238;mpreună cu finalistul finlandez Timo Kaukonen fiind scoşi din saună şi administr&#226;ndu-li-se primul ajutor &#238;n faţa a 1.000 de spectatori.
Am&#226;ndoi tremurau şi s&#226;ngerau &#238;n urma a ceea ce păreau a fi urme de arsuri grave. Kaukonen a fost spitalizat, starea acestuia fiind stabilizată.
Concursul anual la care au participat peste 130 de concurenţi din 15 ţări a fost ţinut din 1999 p&#226;nă &#238;n prezent.
Petrecerea timpului &#238;n saună este un obicei &#238;n Finlanda, la o populaţie de 5 milioane de locuitori fiind estimat un număr de 1,6 milioane de saune. Temperaturile sunt menţinute &#238;n mod normal la 70-80 de grade Celsius.
&#160;
sursa : http://www.zf.ro/]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Helsinki - Spectacol calm si atragator]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=736" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=736</id>
			<published>2010-07-24T19:13:00Z</published>
			<updated>2010-07-24T19:13:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[



Aşezat &#238;n sudul Finlandei, pe malul golfului ce poartă numele ţării,  şi cu aproape 600.000 de locuitori, Helsinki este cel mai populat oraş   al Finlandei. Deşi a fost  (498 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=736"><![CDATA[



Aşezat &#238;n sudul Finlandei, pe malul golfului ce poartă numele ţării,  şi cu aproape 600.000 de locuitori, Helsinki este cel mai populat oraş   al Finlandei. Deşi a fost fondat &#238;ncă din secolul al XVI-lea,  Helsinki a rămas sute de ani doar un mic sătuc de pescari. Istoria  modernă a oraşului se scrie din zorii secolului al XIX-lea c&#226;nd devine  capitala Marelui ducat al Finlandei şi &#238;ncepe să se dezvolte masiv.  Astăzi Helsinki păstrează clădirile &#238;n stil neoclasic din perioada  &#238;nfloririi sale, la fel şi clădirile art-nouveau apărute la &#238;nceputul  secolului XX, &#238;nsă surprinde călătorul cu o serie de construcţii moderne  ce găzduiesc sediile mai multor companii renumite la nivel mondial,  printre care şi Nokia. &#206;n aceeaşi categorie intră stadionul olimpic,  palatul te&#173;nisului, ştrandul, velodromul sau Palatul de sticlă. 
Oraşul Helsinki cuprinde o serie de peninsule şi chiar insule pe  teritoriul său, cum ar fi Seurasaari, Lauttasaari şi Korkeasaari (unde  se află şi o grădină zoolo&#173;gică) precum şi celebra insulă-fortăreaţă  Suomenlinna, una dintre atracţiile de ne&#173;ratat ale oraşului, chiar dacă o  admiraţi numai de pe mal.
Simbolul oraşului trebuie să fie marea Ca&#173;tedrală contruită de către  Carl Ludvig Engel &#238;n stil neoclasic şi terminată &#238;n 1852, la 12 ani după  moartea arhitectului. Şi fiindcă vorbim de atracţii turistice, nu  oco&#173;liţi Muzeul Naţional al Finlandei cu ex&#173;&#173;ponate din perioada  neolitică p&#226;nă &#238;n prezent, iar dacă istoria nu vă atrage, faceţi măcar o  poză clădirii... muzeul este situat &#238;ntr-un castel construit &#238;n stil  medieval.  Şi de la arhitectură la muzică, Helsinki este capitala  nordică a muzicii rock, trupe precum The Rasmus, H.I.M. sau Apocalyptica  &#238;şi au sorgintea aici. Se spune despre finlandezi că se agită mult (din  cauza că beau foarte multă cafea, aproape la fel de multă c&#226;t alcool  pentru al cărui apetit sunt, de asemenea, cunoscuţi) şi de aceea muzica  lor este at&#226;t de deosebită. Iernile lungi şi &#238;ntu&#173;necoase şi verile cu  lumină continuă contribuie şi ele la procesul de creaţie.
Iar unde e muzică e şi distracţie. Baruri, cluburi, cafenele şi  restaurante găsiţi peste tot prin Helsinki, iar atmosfera este extrem de  plăcută. Parcă s-a organizat un concurs de decoruri iar cele mai bune  au fost folosite &#238;n localurile din capitală, cam acesta e sentimentul pe  care &#238;l veţi avea de cum intraţi &#238;ntr-un &#8222;loc de distracţie&#34; din  Helsinki. C&#226;teva nume? Prea multe pentru a le enumera şi prea bune toate  pentru a nu le pomeni. Aşa că vă răm&#226;ne să descoperiţi voi barul sau  restaurantul preferat din Helsinki. Despre băuturi... vodka este la  ordinea zilei şi se consumă &#238;n cantităţi mari, mai ales &#238;n weekend-uri,  iar despre m&#226;ncare se pot scrie pagini &#238;ntregi. Nu rataţi somonul gătit  &#238;n cele mai fanteziste feluri, dar nici carnea de ren cu piure şi  dulceaţa de fructe de pădure.
........Helsinki - Spectacol calm si atragator]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[ 	Bogdan Mazuru: România a găsit în Finlanda un prieten şi un partener de nădejde]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=735" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=735</id>
			<published>2010-07-11T20:05:00Z</published>
			<updated>2010-07-11T20:05:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Bucureşti, 30 iun /Agerpres/ - Rom&#226;nia a găsit &#238;n Finlanda un prieten  şi un partener de nădejde, a declarat Bogdan Mazuru, secretar de stat  pentru Afaceri Europene &#238;n  (831 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=735"><![CDATA[Bucureşti, 30 iun /Agerpres/ - Rom&#226;nia a găsit &#238;n Finlanda un prieten  şi un partener de nădejde, a declarat Bogdan Mazuru, secretar de stat  pentru Afaceri Europene &#238;n Ministerul Afacerilor Externe, prezent  miercuri la o manifestare consacrată &#238;mplinirii a 90 de ani de la  stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, găzduită de Muzeul  Naţional de Istorie a Rom&#226;niei.
&#34;Rom&#226;nia a găsit &#238;n Finlanda un prieten şi partener de nădejde, care  ne-a susţinut pe parcursul nostru către Uniunea Europeană şi a  &#238;mpărtăşit aspiraţiile poporului rom&#226;n de integrare &#238;n marea familie a  Europei unite. Decizia de &#238;ncepere a negocierilor cu Rom&#226;nia a fost  adoptată la Consiliul European de la Helsinki, din 1999, iar cea de  finalizare a procesului a fost luată tot pe timpul preşedinţiei  finlandeze a Consiliului European, &#238;n a doua jumătate a anului 2006.  Astfel putem spune că procesul de aderare a Rom&#226;niei la UE s-a derulat  de la Helsinki la Helsinki&#34;, a precizat Mazuru, &#238;n discursul rostit cu  ocazia vernisării unei expoziţii de documente diplomatice reprezentative  pentru relaţia rom&#226;no - finlandeză. 
El a remarcat că &#238;ntre cele două ţări există o afinitate care a  contribuit la intensificarea relaţiilor diplomatice, economice şi  culturale, dar că schimburile comerciale, deşi aflate pe o traiectorie  ascendentă, nu se ridică deocamdată la nivelul dorit.
&#34;Există un real interes pentru intensificarea şi diversificarea  contactelor &#238;ntre operatorii economici, asociaţiile profesionale,  camerele de comerţ, precum şi pentru organizarea de misiuni economice  specializate &#238;n cele două ţări. (...) De noi depinde să folosim  potenţialul comercial existent &#238;ntre Finlanda şi Rom&#226;nia&#34;, a adăugat  secretarul de stat. 
Mazuru a precizat că la finele anului 2009 volumul total al  schimburilor comerciale rom&#226;no-finlandeze a atins nivelul de 206  milioane euro. A evidenţiat prezenţa investitorilor finlandezi pe piaţa  rom&#226;nească, propun&#226;ndu-le totodată acestora să utilizeze şi zonele de  comerţ liber de la gurile Dunării şi portul Constanţa pentru facilitarea  transportului. 
Ambasadoarea Republicii Finlanda la Bucureşti, Irmeli Mustonen, a  declarat că dezvoltarea relaţiilor rom&#226;no-finlandeze este foarte bine  ilustrată prin documentele incluse &#238;n expoziţie, remarc&#226;nd că sursa  acestora nu o reprezintă doar arhivele ministerelor afacerilor externe  din cele două ţări, ci şi o intensă activitate de cercetare. 
&#34;&#206;n ultimii ani, am fost martorii unei creşteri constante a  investiţiilor finlandeze &#238;n Rom&#226;nia, de exemplu, &#238;n domeniul tehnologiei  informaţiei şi silviculturii. Indiferent de domeniul de activitate luat  &#238;n considerare, constatăm că există un tipar similar şi anume că  relaţiile dintre Rom&#226;nia şi Finlanda, dintre rom&#226;ni şi finlandezi, devin  din ce &#238;n ce mai apropiate şi din ce &#238;n ce mai active&#34;, a spus ea. 
Irmeli Mustonen a adăugat că deşi contacte ocazionale &#238;ntre  finlandezi şi rom&#226;ni au existat de mai multe secole, stabilirea  relaţiilor oficiale bilaterale dintre cele două ţări a devenit posibilă  abia după sf&#226;rşitul primului război mondial. Finlanda şi-a declarat  independenţa &#238;n decembrie 1917, iar pe 28 iunie 1920 au fost stabilite  relaţiile diplomatice bilaterale, Rom&#226;nia fiind astfel una dintre  primele ţări care a găzduit o ambasadă a Finlandei. 
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Rom&#226;niei, Crişan Muşeţeanu,  a precizat că &#238;n secolul al XVIII-lea şi mai ales al XIX-lea,  finlandezii au jucat un rol &#238;n multe evenimente ce s-au desfăşurat &#238;n  Europa de sud-est. Naşterea statului independent finlandez şi crearea  Rom&#226;niei mari au pus bazele unei fructuoase colaborări politice, a mai  spus el. 
&#34;Aveam atunci şi avem şi acum interese importante care ne unesc  dincolo de bariera geografică, dincolo de istoria particulară, culturală  sau politică, relaţiile noastre pot fi considerate ca un model care s-a  dovedit rezistent la trecerea istoriei şi la marile vicisitudini prin  care a trecut Europa&#34;, a remarcat Crişan Muşeţeanu. 
Conf. dr. Silviu Miloiu, preşedintele Asociaţiei Rom&#226;ne pentru Studii  Baltice şi Nordice, a punctat principalele momente ale relaţiilor  rom&#226;no-finlandeze. 
Expoziţia &#34;90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre  Rom&#226;nia şi Finlanda&#34; cuprinde documente originale care provin din  arhivele diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. &#206;ntre acestea  se disting: scrisoarea lui Eino Rudolf Woldemar Holsti (ministrul  finlandez al afacerilor externe) adresată lui Victor Antonescu (trimis  extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rom&#226;niei la Paris) &#238;n vara  anului 1919 &#238;n legătură cu recunoaşterea independenţei Finlandei şi  stabilirea relaţiilor diplomatice şi decretul regal al lui Ferdinand I  privind &#238;nfiinţarea legaţiei Rom&#226;niei la Helsinki (Helsingfors), &#238;n  primăvara anului 1921. Mai sunt expuse medalii şi decoraţii, dintre care  se remarcă Ordinul Trandafirul Alb &#238;n grad de Mare Cruce, distincţie  primită de Nicolae Titulescu, &#238;n anul 1934. 
Expoziţia, deschisă &#238;n perioada 30 iunie-28 iulie, este organizată de  Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Republicii Finlanda la  Bucureşti, Asociaţia Rom&#226;nă pentru Studii Baltice şi Nordice, Ministerul  Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a  Rom&#226;niei şi Complexul Naţional Muzeal &#34;Curtea Domnească&#34; T&#226;rgovişte.
[Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Tarile scandinave incearca sa stopeze invazia romilor]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=734" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=734</id>
			<published>2010-06-12T20:22:00Z</published>
			<updated>2010-06-12T20:22:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Autorităţile ţărilor scandinave sunt &#238;ngrijorate de afluxul de ţigani  spre nordul Europei. Romii au dat buzna aici după aderarea la UE, &#238;n  2004 şi 2007, a Slovaciei, Ungariei  (587 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=734"><![CDATA[
Autorităţile ţărilor scandinave sunt &#238;ngrijorate de afluxul de ţigani  spre nordul Europei. Romii au dat buzna aici după aderarea la UE, &#238;n  2004 şi 2007, a Slovaciei, Ungariei şi Rom&#226;niei. Suedezii au &#238;ncercat să  stopeze acest proces, &#238;nsă drept rezultat unii cerşetori s-au  transformat rapid &#238;n muzicieni stradali, iar alţii s-au mutat &#238;n  Norvegia şi Finlanda vecine, notează Nov&#226;ie Izvestia, citata de Agerpres.
Locuitorii oraşului Stockholm s-au obişnuit deja să vadă la fiecare  colţ de stradă ochii rugători şi m&#226;inile &#238;ntinse ale cerşetorilor.  Bulendre, răni supur&#226;nde, cicatrici &#238;nfiorătoare - toate aceste atribute  ale cerşetorilor profesionişti erau prezente aici ani de zile.  Scandinavii, cuprinşi de compasiune şi de ruşine pentru propria  bunăstare, ofereau pomeni grase. Potrivit poliţiei, venitul mediu al  unui cerşetor era, pe zi de circa 150 de euro.
Brusc, cu c&#226;teva luni &#238;n urmă, cerşetorii mutilaţi au dispărut, iar  &#238;n locul lor au apărut bruneţi veseli şi puternici, care &#34;rup&#34; strunele  viorilor şi burdufurile acordeoanelor, relatează cotidianul moscovit.  Autorităţile suedeze au iniţiat &#34;un atac al creierilor&#34; şi au găsit un  mijloc de a-i trimite acasă pe &#34;noii fraţi din UE&#34;, continuă ziarul rus.  &#206;n acest scop, a fost reanimată vechea lege care interzice tr&#226;ndăvia.  &#34;Oaspeţilor&#34; li s-a imputat acest lucru, fiindu-le lăste la dispoziţie  doar 4 săptăm&#226;ni pentru a părăsi ţara. Iniţial, cerşetorii credeau că  sunt expulzaţi pentru că nu ar avea suficiente mijloace de existenţă şi  au &#238;nceput să arate, atunci c&#226;nd erau reţinuţi, teancuri de bani. &#206;nsă,  atunci c&#226;nd s-a aflat că ţiganii sunt expulzaţi din ţară pe baza altei  acuzaţii, aceştia s-au reorientat şi s-au transformat rapid &#238;n  combatanţi cinstiţi de pe frontul muzicii. &#206;n această situaţie, &#34;Femida  suedeză&#34; s-a dovedit neputincioasă.
Totodată, veniturile cerşetorilor au scăzut. Drept rezultat, o parte  din brigăzile de ţigani care nu doreau să se despartă de c&#226;rje şi  zdrenţe s-a mutat &#238;n Norvegia şi Finlanda vecine. &#34;Povara ţigănească&#34;  asupra acestor ţări a crescut, iar autorităţile au fost nevoite să  caute, la r&#226;ndul lor, metode pentru a-i trimite &#238;n patrie pe turiştii  nedoriţi.
Ministrul justiţiei din Norvegia, Knut Storberget, le-a solicitat  subalternilor săi să elaboreze o lege care să interzică cerşetoria sub  orice formă. Este de aşteptat ca parlamentul norvegian să sprijine acest  demers.
Cu mult mai greu &#238;i vine colegului său finlandez, Anne Holmund, care  sprijină şi ea o asemenea lege, dar care se confruntă cu opoziţia mai  multor politicieni. Unul dintre opozanţi este chiar premierul Matti  Vanhanen, care a declarat că mijlocul cel mai eficient de expulzare a  cerşetorilor din ţară este diminuarea profitabilităţii meseriei lor.  Vanhanen a cerut demararea unei campanii de instruire a populaţiei,  &#238;ncerc&#226;nd să-i convingă pe oameni să nu le mai dea bani cerşătorilor.  Premierul finlandez consideră că invazia ţiganilor &#238;n Europa de Vest  poate fi oprită &#238;ntr-un singur fel: &#238;mbunătăţind situaţia romilor la ei  &#238;n patrie.
Săptăm&#226;na trecută s-a desfăşurat o şedinţă comună a parlamentului  finlandez şi reprezentanţilor Finlandei &#238;n Parlamentul European, la care  a participat şi comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo  Andor. Acestuia i s-a solicitat să facă presiuni asupra Rom&#226;niei,  Ungariei, Slovaciei şi altor state cu minorităţi rome importante, pentru  ca acestea să se preocupe de situaţia &#34;ultimilor peregrini ai Europei&#34;.  Andor a promis ca va deveni &#34;avocatul ţiganilor&#34;, subliniind că  reprezentanţii Comisiei Europene conştientizează importanţa problemei.
...Tarile scandinave incearca sa  stopeze invazia romilor]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Finlanda înăspreşte condiţiile de azil pentru romii din Bulgaria şi România]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=733" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=733</id>
			<published>2010-06-08T14:11:00Z</published>
			<updated>2010-06-08T14:11:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Parlamentul de la  Helsinki vrea să schimbe procedurile de acordare a azilului pentru  solicitanţii veniţi din ţări din Uniunea Europeană ale căror aplicaţii  au fost respinse, informează  (302 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=733"><![CDATA[
Parlamentul de la  Helsinki vrea să schimbe procedurile de acordare a azilului pentru  solicitanţii veniţi din ţări din Uniunea Europeană ale căror aplicaţii  au fost respinse, informează Agerpres, cit&#226;nd  publicaţia Helsingin Sanomat.
Conform noilor reguli, aplicanţii respinşi nu vor primi sprijin  financiar pe perioada c&#226;t aşteaptă repatrierea &#238;n centrele pentru  refugiaţi. Ei vor avea totuşi un acoperiş deasupra capului prin cazarea  &#238;n astfel de centre, unde vor primi m&#226;ncare şi produse pentru igiena  personală.
Noul proiect de lege, care va fi dezbătut marţi &#238;n Parlament,  scurtează de asemenea    perioada  de aşteptare &#238;n centrele de primire. &#160;&#206;n prezent, aplicanţii ale căror  cereri au fost respinse au dreptul la ajutoare financiare şi pot sta &#238;n  centrele de primire timp de o lună &#238;nainte de a se &#238;ntoarce acasă. &#206;n  viitor, perioada de aşteptare va fi de cel mult o săptăm&#226;nă, notează  publicaţia citată.
Parlamentarul Tapani Tolli, preşedintele comisiei de administraţie  din parlament, consideră că schimbările vor determina reducerea  numărului de cereri nefondate de azil venite din partea cetăţenilor  ţărilor din Uniunea Europeană, &#238;n special dinspre romi din Rom&#226;nia şi  Bulgaria. &#206;n cadrul comisiei s-au exprimat temeri conform cărora  solicitanţii de azil vor căuta asistenţă financiară din partea  autorităţilor locale dacă ajutorul de la stat este eliminat.
Conform actualei interpretări a Constituţiei finlandeze, toţi cei  care se află &#238;ntr-o situaţie de urgenţă au dreptul să recurgă la  ajutoare dacă nu pot să-şi c&#226;ştige altfel mijloacele necesare de trai.
Un număr de 800 de cetăţeni din ţări UE au aplicat anul trecut pentru  azil &#238;n Finlanda. Dintre aceştia, 739 au fost bulgari. Mulţi au aplicat  de mai multe ori după ce &#238;n primă instanţă s-au &#238;ntors &#238;n ţările  natale.
articol complet la : http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/finlanda-inaspreste-conditiile-de-azil-pentru-romii-din-bulgaria-si-romania-189233.html]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Silviu Miloiu predă istoria românilor în Finlanda]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=732" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=732</id>
			<published>2010-05-11T17:13:00Z</published>
			<updated>2010-05-11T17:13:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Profesor la Universitatea &#8222;Valahia&#8221; din T&#226;rgovişte,  cercetătorul de 37 de ani face naveta &#238;n Europa Nordică, pentru a-i  &#238;nvăţa pe finlandezi despre rom&#226;ni.
Silviu Miloiu a fost &#238;ntotdeauna atras  (493 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=732"><![CDATA[
Profesor la Universitatea &#8222;Valahia&#8221; din T&#226;rgovişte,  cercetătorul de 37 de ani face naveta &#238;n Europa Nordică, pentru a-i  &#238;nvăţa pe finlandezi despre rom&#226;ni.
Silviu Miloiu a fost &#238;ntotdeauna atras de  lumea nordică, precum şi de cea baltică. &#8222;Am fost &#238;ntotdeauna pasionat  de istoria ţărilor baltice şi nordice, dar era un subiect tabu &#238;nainte  de 1989. Nu se ştia prea multe despre aceste state. Eu am aflat de  existenţa lor de la anumite posturi de radio, Vocea Americii şi Europa  Liberă, pe care le ascultam cu interes&#8221;, mărturiseşte profesorul  t&#226;rgoviştean. Studiul acestor spaţii a &#238;nceput &#238;ncă din facultate, dar  l-a aprofundat ca doctorand. &#8222;&#206;n 1997, am &#238;nceput să cercetez istoria  spaţiilor baltice, acesta constituind subiectul tezei de doctorat la  Universitatea din Craiova, &#171;Rom&#226;nia şi ţările baltice &#238;n perioada  interbelică&#187;, lucrare pe care am publicat-o &#238;n 2003&#8221;, povesteşte Silviu  Miloiu.
Vorbeşte finlandeza şi estoniana
Pentru că &#238;n bibliotecile din Rom&#226;nia nu existau suficiente  materiale, profesorul a plecat &#238;n Estonia şi Finlanda să studieze. &#8222;Am  apelat la materiale din Arhivele Naţionale, Arhivele Ministerului  Afacerilor Externe şi a altor instituţii. Nu exista niciun specialist pe  domeniul respectiv la noi &#238;n ţară şi nu exista acord de schimb &#238;ntre  Rom&#226;nia şi ţările baltice. Am obţinut, &#238;nsă, o bursă din partea  Universităţii Tartu, din Estonia şi aşa am reuşit să cercetez documente  de arhivă importante. Cu această ocazie am &#238;nceput să studiez şi limba  estoniană. Studiul ei m-a ajutat să &#238;nvăţ limba finlandeză, cele două  asemăn&#226;ndu-se mult. Dar m-a şi &#238;ncurcat, pentru că nu mai pot vorbi  corect estoniana. &#206;n 2001 am primit o bursă de studiu &#238;n Finlanda&#8221;,  rememorează cercetătorul de 37 de ani. Aici a predat &#238;n 2002 primul curs  de istoria rom&#226;nilor din străinătate. &#8220;Am fost foarte bine primit,  integrat &#238;n societatea lor, am legat multe prietenii şi am avut multe  colaborări. Oamenii s-au arătat interesaţi de ceea ce făceam. Am mai  predat cursul la universităţi din Marea Britanie şi Estonia&#8221;, spune  Silviu Miloiu.
A renunţat la Finlanda pentru Rom&#226;nia
Profesorul universitar consideră Finlanda un spaţiu deosebit de  interesant.
&#8220;Are o cultură şi o istorie proprie, acest spaţiu are ceva care  respiră a europenitate, dar are particularităţile lui&#8221;, &#238;l descrie  t&#226;rgovişteanul. Deşi e &#238;ndrăgostit de această lume, a refuzat oferta de a  răm&#226;ne acolo, ca profesor la universitate. &#8220;&#206;n 2002 am primit oferta de  a răm&#226;ne &#238;n Finlanda, dar nu am acceptat pentru că simt că aici trebuie  să dezvolt studiile baltice şi nordice&#8221;, mărturiseşte cercetătorul. El a  &#238;nfiinţat &#238;n 2007 Asociaţia pentru Studii Baltice şi Nordice din  Rom&#226;nia. &#8220;Asociaţia &#238;şi propune să unească eforturile cercetătorilor  interesaţi de aceste spaţii şi să fie o punte de legătură &#238;ntre Rom&#226;nia  şi ţările baltice şi nordice. Ea serveşte binelui public, pentru că ne  adresăm tuturor&#8221;, explică t&#226;rgovişteanul.
...Silviu  Miloiu predă istoria rom&#226;nilor &#238;n Finlanda]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Finlanda dă pentru Grecia mai mulţi bani decât trebuie]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=731" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=731</id>
			<published>2010-05-10T17:10:00Z</published>
			<updated>2010-05-10T17:10:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Guvernul finlandez va propune să &#238;mprumute Atenei 1,6 miliarde  de euro, o sumă ceva mai mare dec&#226;t cota sa parte din cele 80 de  miliarde de euro promise  (235 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=731"><![CDATA[Guvernul finlandez va propune să &#238;mprumute Atenei 1,6 miliarde  de euro, o sumă ceva mai mare dec&#226;t cota sa parte din cele 80 de  miliarde de euro promise duminică Greciei de zona euro pe termen de trei  ani, potrivit AFP.&#34;Propunerea bugetară de 1,6 miliarde  de euro care va fi depusă &#238;n parlament depăşeşte cu 121 de milioane de  euro partea calculată pentru Finlanda, care este de 1,479 miliarde de  euro&#34;, a semnalat guvernul finlandez &#238;ntr-un comunicat.Deputaţii  finlandezi urmează să se pronunţe săptăm&#226;na viitoare asupra acestei  propuneri de suplimentare a bugetului, după cum a semnalat premierul  finlandez Matti Vanhanen.Pentru a finanţa acest ajutor pentru  Grecia, Finlanda va ridica propria datorie la 13,9 miliarde de euro &#238;n  2010, a precizat guvernul.&#34;Dacă ar fi existat modalităţi mai  bune de a rezolva problema, sunt sigur că le-am fi găsit&#34;, a spus luni  premierul Vanhanen &#238;ntr-o conferinţă de presă, la sf&#226;rşitul unei  reuniuni a Consiliului de miniştri.Scopul urmărit este de a  izola problemele din Grecia şi de a evita ca instabilitatea să se  extindă &#238;n &#238;ntreaga Europă prin efectul bulgărelui de zăpadă, a precizat  premierul.&#34;Suntem &#238;n această situaţie pentru că Grecia a  aplicat o politică bugetară iresponsabilă ani de-a r&#226;ndul&#34;, a spus la  r&#226;ndul său ministrul de finanţe Jyrki Katainen. ... Finlanda  dă pentru Grecia mai mulţi bani dec&#226;t trebuie]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Finlanda  le refuză mai repede romilor cererile de azil]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=730" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=730</id>
			<published>2010-05-09T17:08:00Z</published>
			<updated>2010-05-09T17:08:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Cetăţenii din ţările UE care cer azil &#238;n Finalnda sunt refuzaţi mai  rapid dec&#226;t &#238;nainte&#160; de autorităţile acestei ţări, potrivit Helsinki  Times.Perioada de şedere a rom&#226;nilor şi bulgarilor  (113 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=730"><![CDATA[Cetăţenii din ţările UE care cer azil &#238;n Finalnda sunt refuzaţi mai  rapid dec&#226;t &#238;nainte&#160; de autorităţile acestei ţări, potrivit Helsinki  Times.Perioada de şedere a rom&#226;nilor şi bulgarilor &#238;n Finlanda a  fost scurtată cu c&#226;teva săptăm&#226;ni, după ce autorităţile finlandeze au  făcut ca procesarea cererilor să fie mai rapidă. Procedura curentă ţine  de o lună deja şi va fi testată p&#226;nă la sf&#226;rşitul lui mai. Jurnaliştii  finlandezi mai scriu că, &#238;n ultimii 10 ani, romi din Bulgaria şi  Rom&#226;nia au depus peste 3.700 de cereri de azil, dar nici una nu a fost  aprobată. . Finlanda  le refuză mai repede romilor cererile de azil]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Finlanda, o destinatie de vis]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=729" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=729</id>
			<published>2010-05-08T17:06:00Z</published>
			<updated>2010-05-08T17:06:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Finlanda,  situata in nordul indepartat al Europei, se mandreste cu orase de o frumusete rara. De la castele  medievale pana la cladiri clasice si moderne, Finlanda este o  (279 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=729"><![CDATA[Finlanda,  situata in nordul indepartat al Europei, se mandreste cu orase de o frumusete rara. De la castele  medievale pana la cladiri clasice si moderne, Finlanda este o destinatie  ideala in lunile de vara cand totul este frumos colorat, soarele refuza  sa apuna iar localnicii refuza sa doarma.  &#160; Insulele adunate in jurul coastei de sud sunt destinatii perfecte pentru  cei pasionati de sporturile nautice sau&#160;pentru cei care prefera  plimbarile in&#160;mijlocul naturii. &#160; Laponia este cea mai potrivita zona pentru cei care vor sa viziteze  Finlanda in perioada iernii. &#160; Chiar si in perioada de criza, Finlanda nu este o destinatie ieftina.  Cel mai scump in aceasta tara este alcoolul. Daca decideti sa calatoriti dintr-un oras in altul veti observa ca toate  drumurile se aseamana. Peisajul este unul foarte frumos, alcatuit din  zone cu padure si apa. &#160; Daca planuiti sa ajungeti in Finlanda trebuie sa vizitati orasul  capitala Helsinki ce are o arhitectura impresionanta&#160;iar &#160;in lunile de  vara atmosfera este incantatoare. &#160; Portul Turku, vechi de 800 de ani, a pierdut multe din cladirile vechi  si in acelasi timp si o parte din cultura din cauza unei dezvoltari&#160;mult  prea rapide.&#160;Chiar si asa acesta are&#160;inca un &#160;farmec aparte si ce a mai  ramas din vechea cultura puteti admira in cateva muzee foarte bune. &#160; De asemenea nu ar trebui sa ratati insulele Aland. &#160; Savonlinna este cel mai mare oras si inafara de mirajul castelului  Olavinlinna ofera un spectacol grandios prin festivalul de opera ce are  loc aici an de an in iulie. 				 				 								...............Finlanda,  o destinatie de vis]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Tiganii romani fura curentul electric in pietele publice din Helsinki. Fac mizerie si isi fac nevoile in locurile unde se vand alimente...]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=728" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=728</id>
			<published>2010-05-07T16:44:00Z</published>
			<updated>2010-05-07T16:44:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Helsingin kauppatorilla majoittuvat Romanian romanit&#160;saavat  autoihinsa&#160;virtaa torin s&#228;hk&#246;tolpista. Tolpat ovat p&#228;ivisin  torikauppiaiden k&#228;yt&#246;ss&#228;, &#246;isin niihin kytket&#228;&#228;n henkil&#246;autoja ja  asuntovaunuja. 
- Tolppiin voi tilata puhelimella virtaa joko&#160;viisi tai  (100 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=728"><![CDATA[
Helsingin kauppatorilla majoittuvat Romanian romanit&#160;saavat  autoihinsa&#160;virtaa torin s&#228;hk&#246;tolpista. Tolpat ovat p&#228;ivisin  torikauppiaiden k&#228;yt&#246;ss&#228;, &#246;isin niihin kytket&#228;&#228;n henkil&#246;autoja ja  asuntovaunuja. 
- Tolppiin voi tilata puhelimella virtaa joko&#160;viisi tai kymmenen  kilowattia kerrallaan. Toisinaan torikauppiailta j&#228;&#228;&#160;ostamaansa&#160;virtaa  k&#228;ytt&#228;m&#228;tt&#228;, jota y&#246;pyj&#228;t sitten hy&#246;dynt&#228;v&#228;t, torivalvoja Teuvo  Kiukas kertoo.
Y&#246;pyj&#228;t poistuvat aamulla, kun kauppiaat palaavat. 
- Y&#246;pyj&#228;t j&#228;tt&#228;v&#228;t roskat j&#228;lkeens&#228;. He my&#246;s tekev&#228;t tarpeensa  torille, jolla kauppiaiden pit&#228;isi myyd&#228; ruokaa.
Torikauppiaat ovat valittaneet asiasta, mutta toistaiseksi ongelmasta  ei ole p&#228;&#228;sty eroon. Kiukaan mukaan torille olisi  saatava&#160;ymp&#228;rivuorokautinen valvonta.&#160;
- My&#246;s&#160;torin&#160;kahteentoista virtatolppaan pit&#228;isi&#160; saada yhteinen  virtakytkin, jolla virran kulku saataisiin katkaistua y&#246;ksi.
&#160;
http://www.vartti.fi/artikkeli/629da0f9-514c-42c3-a826-802e9039189d]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA["Pentru români, închisorile finlandeze sunt mai atractive decât libertatea de acasă"]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=727" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=727</id>
			<published>2010-05-07T16:25:00Z</published>
			<updated>2010-05-07T16:25:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Doi romi, cetăţeni rom&#226;ni, au fost arestaţi, &#238;n Helsinki, după ce au  bătut şi t&#226;lhărit editorul publicaţiei electronice Uusi Suomi.  Incidentul a avut loc pe data de 14  (214 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=727"><![CDATA[Doi romi, cetăţeni rom&#226;ni, au fost arestaţi, &#238;n Helsinki, după ce au  bătut şi t&#226;lhărit editorul publicaţiei electronice Uusi Suomi.  Incidentul a avut loc pe data de 14 aprilie, &#238;n spatele muzeului de Artă  modernă Kiasma, din centrul capitalei finlandeze, relatează editorul  chiar pe site-ul publicaţiei sale.
Cei doi rom&#226;ni, cu v&#226;rsta de 16 şi 20 de ani, l-au bătut pe  jurnalistul Niklas Herlin, &#238;n v&#226;rstă de 46 de ani. I-au furat  portofelul, telefonul şi pachetul de ţigări. Imediat după incident,  editorul a anunţat poliţia şi a dat semnalmentele agresorilor, pe baza  cărora au fost arestaţi la scurt timp, &#238;ntr-o gară. 
&#34;Am fost xenofob &#238;nainte de a fi jefuit. Acum sunt şi mai mult. Este  dezgustător ceea ce se &#238;nt&#226;mplă. Aceşti tineri criminali spun că au  venit &#238;n Finlanda să cerşească. &#206;ntr-o scurtă perioadă de timp au jefuit  oameni &#238;n v&#226;rstă, iar mie mi-au provocat vătămări, poate chiar pentru  tot restul vieţii&#34;, a mai precizat editorul care acum are piciorul &#238;n  ghips. &#34;Este intolerabil că Finlanda primeşte aceşti refugiaţi, care au  venit aici doar pentru droguri, ori alte activităţi criminale&#34;, a  continuat acesta. 

&#34;Poate că &#238;n opinia lor, condiţiile din &#238;nchisorile finlandeze sunt  mai atractive dec&#226;t libertatea de acasă&#34;.
http://www.evz.ro/detalii/
]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Profesor de limba romana, castig 1.500 de euro lunar. In Finlanda]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=726" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=726</id>
			<published>2010-05-07T16:20:00Z</published>
			<updated>2010-05-07T16:20:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Profesorul Lazăr (&#238;n picioare) are 20 de elevi finlandezi care &#238;nvață  rom&#226;nește. (Foto: Octavian B&#226;lea)Alexandru Lazăr s-a stabilit &#238;n Finlanda şi predă primul curs de limba  rom&#226;nă din  (649 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=726"><![CDATA[Profesorul Lazăr (&#238;n picioare) are 20 de elevi finlandezi care &#238;nvață  rom&#226;nește. (Foto: Octavian B&#226;lea)Alexandru Lazăr s-a stabilit &#238;n Finlanda şi predă primul curs de limba  rom&#226;nă din Helsinki.  De ce ar avea nevoie finlandezii de limba rom&#226;nă? Am stat de vorbă prin  internet cu c&#226;ţiva dintre elevii lui Lazăr.
Primul răspuns vine de la o t&#226;nără, Terhi Sjoblom. Fata are un  prieten rom&#226;n. Ea nu exclude posibilitatea ca &#238;n viitor să locuiască,  cel puţin o perioadă, &#238;n Rom&#226;nia. Un domn &#238;ntre două v&#226;rste, cu mustaţă  şi barbişon, Hannu Kosonen, vrea să-l descopere pe Mircea Eliade; asta  &#238;nseamnă să-i citească opera &#238;n graiul original  .  Altcineva şi-a cumpărat o casă de vacanţă &#238;n Rom&#226;nia şi n-ar vrea să se  &#238;nţeleagă doar prin semne cu noii săi vecini. Iar o doamnă e interesată  nu doar de limba rom&#226;nă, ci şi de animalele din Carpaţi, pentru  protejarea cărora militează.
Răscrucea vieţii, &#238;n Cehia
Alexandru Lazăr ştie patru limbi străine: engleza, franceza,  spani&#173;ola şi suomi (finlandeză). Este absolvent al Fa&#173;cultăţii de Litere  din cadrul Universităţii &#8222;Al.I. Cuza&#34; din Iaşi &#238;n anul 2003. Viaţa i  s-a schimbat radical c&#226;nd s-a dus &#238;n Cehia, la o bursă de studii. Acolo  şi-a &#238;nt&#226;lnit viitoarea soţie, o finlandeză, pe Tarja. Acum au &#238;mpreună o  fetiţă de 3 ani - Sanni. Abia &#238;n 2005 a decis rom&#226;nul să se mute &#238;n  Finlanda. &#8222;Definitiv&#34;, spune el.
Ajutor de la statul finlandez
Alexandru şi-a echivalat fără probleme studiile absolvite &#238;n Rom&#226;nia,  &#238;n raport cu standardele finlandeze. Are deja statutul de rezident  permanent &#238;n noua sa patrie, cu drept de vot &#238;n alegerile locale.  Ieşeanul a urmat cursurile de master ale Universităţii din Helsinki, la  specializarea Filologie Franceză. Ne povesteşte ce &#238;nseamnă să urmezi  cursuri la acest nivel &#238;n Finlanda: nu numai că totul a fost gratuit,  dar a primit un ajutor &#238;n valoare de 430 euro pe lună, plus reduceri  substanţiale de tarif pentru felurite servicii sociale. Spre exemplu, la  stomatologie. &#8222;Mi-am pus la punct toată dantura&#34;, spune omul nostru,  care a plătit şase euro pentru fiecare dinte.
Ca să &#238;nţelegeţi cum poate cineva să organizeze un curs de limba  rom&#226;nă &#238;n Finlanda, trebuie precizat că sistemul şcolar finlandez se  bazează pe latura practică, ne spune Alexandru, care face diferenţa  &#238;ntre ceea se &#238;nt&#226;mplă aici şi mediul total ineficient al şcolilor din  Rom&#226;nia. Mai ales că t&#226;nărul nostru a şi predat, timp

  de doi ani, la c&#226;teva licee din Iaşi, după absolvirea facultăţii. Dar  la finlandezi se &#238;nt&#226;mplă ceva şi mai important, a observat dascălul  rom&#226;n. &#8222;La ei copiii sunt &#238;nvăţaţi să asimileze tot ceea ce e nou &#238;ncă  de mici.&#34; Asta &#238;nseamnă cultură universală şi limbi străine. Indiferent  de specializare şi de nivelul educaţiei, toţi absolvenţii şcolilor din  Finlanda cunosc cel puţin limba engleză. Şi mai e ceva: &#238;n fiecare  localitate există c&#226;te un centru pentru &#238;nvăţarea limbilor străine, care  se adresează tuturor v&#226;rstelor şi categoriilor sociale, unde pot fi  &#238;nvăţate toate graiurile păm&#226;ntului.
Ei bine, &#238;ntr-un asemenea loc a ajuns şi rom&#226;nul nostru. A bătut la  uşa Centrului de Educaţie pentru Adulţi &#8222;Tyovaenopisto&#34; din Helsinki,  aflat sub auspiciile municipalităţii. L-a primit directorul Juha Varila.  &#8222;N-am vorbit dec&#226;t trei minute cu el. S-a uitat pe diplomele mele şi  mi-a zis să-i las datele de contact. Mi-a zis că la ei se predau mai  toate limbile, &#238;n afară de rom&#226;nă&#34;, &#238;şi aminteşte Alexandru de acel  moment. A doua zi, a fost sunat şi i s-a spus că va putea să organizeze  cursul de limba rom&#226;nă dacă reuşeşte să adune cel puţin zece persoane.  Aşa a apărut primul curs de limba rom&#226;nă din capitala acestei ţări.
Aprobare telefonică
Profesor  de limba romana, castig 1.500 de euro lunar. In Finlanda]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Omagiu finlandez ratat, pentru Ceausescu]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=725" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=725</id>
			<published>2010-05-07T16:18:00Z</published>
			<updated>2010-05-07T16:18:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Finlandezul Tauno Tiusanen (69 de ani), astăzi profesor emerit al  Universităţii din Glasgow (Marea Britanie) şi a celei din Lappeenranta  (Finlanda), a relatat pentru radio-televiziunea publică din ţara  (405 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=725"><![CDATA[Finlandezul Tauno Tiusanen (69 de ani), astăzi profesor emerit al  Universităţii din Glasgow (Marea Britanie) şi a celei din Lappeenranta  (Finlanda), a relatat pentru radio-televiziunea publică din ţara sa cum,  la sf&#226;rşitul anilor '80, a fost abordat de diplomaţii rom&#226;ni pentru a  scrie o odă dedicată lui Ceauşescu.Profesorul &#238;n economie şi director, la Glasgow, al institutului care pe  atunci analiza evoluţia Rusiei şi a ţărilor est-europene,  Tiusanen  vizita destul de des Rom&#226;nia.&#34;Rom&#226;nia era cea mai ciudată ţară din  blocul estic. Era dominată de aproape un sfert de secol, cu o m&#226;nă de  fier, de Nicolae Ceauşescu, care a condus ţara de 20 de milioane de  locuitori la faliment. Oamenii sufereau de frig şi de foame &#238;n timpul  comunismului. &#206;n ciuda acestui lucru, diverşi autori au primit ordine să  compună diverse c&#226;ntece şi să scrie cărţi, &#238;n care preşedintele era  lăudat ca geniul din Carpaţi&#34;, spune profesorul.Spre finele  anilor '80, un diplomat rom&#226;n a venit la biroul din Helsinki al lui  Tiusanen. &#34;M-a anunţat solemn că am fost ales să fiu scriitorul lui  Nicolae Ceauşescu &#238;n Finlanda&#34;, spune economistul. Pentru munca sa ar fi  urmat să fie recompensat &#238;n vouchere. Şocat, finlandezul i-a spus că nu  stăp&#226;neşte limba rom&#226;nă, dar diplomatul l-a asigurat că toţi scriitorii  care i se dedicaseră lui Ceauşescu au fost traduşi &#238;n germană şi  engleză.Profesorul a &#238;ncercat să scape spun&#226;nd că volumul de  muncă e imens şi că i-ar fi greu să parcurgă at&#226;ta materie, &#238;nsă  diplomatul l-a asigurat că va avea ajutorul asistentului său, care-i va  sublinia pasajele mai importante din odele existente.La următoarea  &#238;nt&#226;lnire cu diplomatul rom&#226;n, profesorul a primit trei cărţi despre  realizările lui Ceauşescu: una &#238;n engleză, una &#238;n daneză şi una &#238;n  suedeză. Economistul avea să constate că erau &#34;pură propagandă&#34; şi că  Rom&#226;nia se preocupa să exporte &#238;n Vest o imagine foarte fericită.Tiusanen  a reuşit să tragă de timp trei ani, cu aşa-zisa operă finlandeză, care  urma să-l omagieze pe Ceauşescu. La sf&#226;rşitul anului 1989 dictatorul  rom&#226;n şi soţia sa au fost &#238;mpuşcaţi, iar proiectul cărţii-elogiu a fost  abandonat. &#34;Am scris 67 de cărţi p&#226;nă acum. Nici una dintre ele cu  elogii politice nejustificate. Deci pot dormi liniştit noaptea pentru  tot restul vieţii&#34;, &#238;şi &#238;ncheie profesorul finlandez mărturia.Omagiu finlandez ratat, pentru  Ceausescu]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name></name></author>
			<title><![CDATA[Finlandezii vor să interzică cerşetoria în toată ţara]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=724" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=724</id>
			<published>2010-05-05T00:32:00Z</published>
			<updated>2010-05-05T00:32:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Oficialii din Helsinki au propus deja o interdicţie la nivel local, analizată &#238;n prezent de Ministerul de Interne.
Ministrul finlandez de interne, Anne Holmlund, a cerut un studiu privitor la eventuala  (145 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=724"><![CDATA[
Oficialii din Helsinki au propus deja o interdicţie la nivel local, analizată &#238;n prezent de Ministerul de Interne.
Ministrul finlandez de interne, Anne Holmlund, a cerut un studiu privitor la eventuala impunere a interzicerii cerşetoriei la nivel naţional.
Ea a spus că sunt necesare schimbări legislative pentru ca oficialii să se poată ocupa mai uşor de această chestiune. Helsinki este vizat &#238;n mod deosebit de un aflux de est-europeni.
Oficialii din Helsinki au propus deja o interdicţie la nivel local, analizată &#238;n prezent de Ministerul de Interne.
&#34;Cerşitul a devenit &#238;n mod clar mai agresiv şi este tot mai legat de fenomenul infracţional. De asemenea, operaţiunile par foarte bine organizate&#34;, a spus Ministerul de Interne, care crede că o interdicţie le-ar permite autorităţilor să acţioneze &#238;mpotriva celor care organizează cerşitul.
Anul trecut, Biroul naţional de investigaţii a anchetat cerşetori veniţi din Rom&#226;nia, găsind indicii ale unui trafic cu fiinţe umane....
http://www.realitatea.net/]]></content>
		</entry></feed>