<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xml:lang="ro">
	<title>Finlanda.ro</title> 
	<subtitle type="text">Finlanda.ro</subtitle>
	<link rel="alternate" type="application/xhtml+xml" href="http://www.finlanda.ro" />
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://www.finlanda.ro/index.php?feed=atom" />
	<updated>2012-05-17T11:06:00Z</updated>
	<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/</id>
	<rights><![CDATA[copyright notice]]></rights>
	<generator uri="http://www.retronew.net/sato/" version="1.0.8">sato</generator>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Finlanda sprijină aderarea României la spaţiul Schengen]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=922" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=922</id>
			<published>2012-05-17T11:06:00Z</published>
			<updated>2012-05-17T11:06:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Finlanda sprijină aderarea Rom&#226;niei la Spaţiul Schengen şi  remarcă recentele progresele făcute pentru combaterea corupţiei, a  declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Comisiei Comisiei pentru  buget, finanţe şi  (163 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=922"><![CDATA[
Finlanda sprijină aderarea Rom&#226;niei la Spaţiul Schengen şi  remarcă recentele progresele făcute pentru combaterea corupţiei, a  declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Comisiei Comisiei pentru  buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, Maria Eugenia Barna,  care s-a referit la &#238;nt&#226;lnirea avută cu membrii delegaţiei Comisiei  pentru finanţe din Parlamentul Republicii Finlanda, condusă de Tapani  Tolli, preşedintele Subcomisiei pentru administraţie şi securitate.
&#34;Pe parcursul convorbirilor, am abordat, &#238;n principal, teme privind  situaţia economică şi financiară actuală din Rom&#226;nia, măsurile luate  pentru combaterea crizei, impactul acestora asupra populaţiei, dar şi  perspectivele pe termen scurt pentru o redresare economică. Totodată,  demnitarii finlandezi şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea Rom&#226;niei  la Spaţiul Schengen, constat&#226;nd progresele recente făcute &#238;n combaterea  corupţiei&#34;, a declarat Maria Eugenia Barna.
Oficialul a apreciat evoluţia pozitivă a poziţiei Finlandei faţă de  aderarea Rom&#226;niei la Spaţiul Schengen, aceasta constituind &#34;un mesaj de  deschidere şi consolidare a &#238;ncrederii reciproce&#34;.

&#34;Finlanda sprijină aderarea Rom&#226;niei la spaţiul Schengen&#34;
&#8206;]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Finlanda este singura tara din Europa complet digitalizata. Vezi pe ce loc e Romania]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=921" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=921</id>
			<published>2012-05-16T14:43:00Z</published>
			<updated>2012-05-16T14:43:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Romania este pe ultimele locuri in Europa in privinta digitalizarii TV, doar 42% din romani receptionand servicii de televiziune digitala, potrivit companiei de sateliti SES, care vrea sa creeze un  (215 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=921"><![CDATA[Romania este pe ultimele locuri in Europa in privinta digitalizarii TV, doar 42% din romani receptionand servicii de televiziune digitala, potrivit companiei de sateliti SES, care vrea sa creeze un grup de initiativa, alaturi de jucatori romani, precum TVR, pentru a da &#34;un impuls&#34; digitalizarii. 				Finlanda este singura tara din Europa complet digitalizata, fiind urmata de Spania (98%) si Franta (98%), in timp ce in Croatia cota de digitalizare TV ajunge la 96%, in Italia si Marea Britanie - 93%, Slovenia - 85%, Republica Ceha - 81%, Germania - 71% si Bulgaria - 56%, potrivit Satellite Monitor, un studiu realizat de SES si in care sunt monitorizate 35 de tari europene in ceea ce priveste gradul de digitalizare TV. Romania se situeaza pe locul 30 din 35 de tari europene monitorizate, cu o cota de digitalizare de 42%, fiind urmata doar de Lituania (39%), Bosnia (36%), Ucraina (29%), Serbia (24%) si Belarus (16%), potrivit aceleiasi cercetari furnizate Mediafax de compania SES, care opereaza in prezent 50 de sateliti la nivel international.&#160; Acestora li se adauga faptul ca, in august 2010, Guvernul roman a decis sa amane pana la 1 ianuarie 2015 tranzitia de la televiziunea analogica terestra la televiziunea digitala terestra. 			
Finlanda este singura tara din Europa complet digitalizata. Vezi pe ce loc e Romania]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, a primit vizita unei delegatii a Parlamentului Finlandei]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=920" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=920</id>
			<published>2012-05-11T18:47:00Z</published>
			<updated>2012-05-11T18:47:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Ministrul Justiţiei, Titus  Corlăţean, a primit, Joi, 10 Mai 2012, la sediul Ministerului, delegaţia  Comisiei pentru finanţe, Subcomisia pentru administraţie şi securitate a  Parlamentului Finlandei, condusă de  (510 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=920"><![CDATA[
Ministrul Justiţiei, Titus  Corlăţean, a primit, Joi, 10 Mai 2012, la sediul Ministerului, delegaţia  Comisiei pentru finanţe, Subcomisia pentru administraţie şi securitate a  Parlamentului Finlandei, condusă de preşedintele Tapani Tőlli,  delegaţie care a inclus-o şi pe&#160; ambasadoarea Finlandei la Bucureşti,  E.S. Ulla V&#228;istő. 	&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 	&#206;n cursul discuţiilor, ministruL Corlăţean a subliniat că printre  obiectivele prioritare cuprinse &#238;n programul de guvernare votat de  Parlament la &#238;nvestirea Guvernului se află continuarea &#238;ndeplinirii  obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe  relaţia cu Comisia Europeană, pentru reforma justiţiei şi lupta  &#238;mpotriva corupţiei. 	&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 	Ministrul Justiţiei a reiterat voinţa politică a noului guvern instalat  la Bucureşti de a continua eforturile pentru implementarea Strategiei  Naţionale Anticorupţie adoptate de fostul guvern, apel&#226;nd &#238;n acest sens  la Parlament pentru a adopta această strategie sub forma unei legi, care  să confere documentului o autoritate juridică şi să transmită un semnal  politic corespunzător.

 	&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 	Titus Corlăţean a mulţumit delegaţiei parlamentare finlandeze pentru  sprijinul acordat unor proiecte &#238;n curs de lansare &#238;n relaţia cu  Rom&#226;nia, d&#226;nd exemplul proiectului &#238;nfiinţării la Ministerul Sănătăţii,  cu sprijin neguvernamental rom&#226;nesc şi cu fonduri europene, a unei  Direcţii anticorupţie.
	&#160;Ministrul Justiţiei a exprimat speranţa că la Consiliul pentru  Afaceri Interne şi Justiţie care va avea loc la Bruxelles &#238;n luna  septembrie 2012, potrivit celor stabilite la Consiliul European din luna  martie 2012, va fi adoptată decizia admiterii Rom&#226;niei &#238;n Spaţiul  Schengen, inclusiv cu sprijinul Finlandei. 	&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 	Titus Corlăţean a exprimat de asemenea &#238;ncrederea că raportul de  evaluare pe care Comisia Europeană &#238;l va adopta &#238;n luna iulie a acestui  an, legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, va fi unul pozitiv,  care va sublinia progresele realizate de Rom&#226;nia pe linia &#238;ndeplinirii  obiectivelor asumate pentru realizarea unei justiţii funcţionale, la  standarde europene. Ministrul Justiţiei a subliniat faptul că deşi  Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu are o legătură instituţională  cu aderarea Rom&#226;niei la Spaţiul Schengen, adoptarea unui raport pozitiv  pe această temă de către Comisia Europeană va putea &#238;ntări &#238;ncrederea  Statelor Membre ale Uniunii Europene că Rom&#226;nia are capacitatea de a  aplica cu succes standardele impuse de statutul de ţară membră a  Spaţiului Schengen. 	&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 	Delegaţia parlamentară finlandeză a salutat progresele realizate de  Rom&#226;nia &#238;n reforma justiţiei şi lupta &#238;mpotriva corupţiei. E.S. doamna  ambasador Ulla V&#228;istő a reiterat poziţia exprimată de ministrul  finlandez pentru afaceri europene cu ocazia recentei sale vizite la  Bucureşti, potrivit căreia Finlanda susţine aderarea Rom&#226;niei la Spaţiul  Schengen &#238;n două etape, &#238;n contextul confirmării progreselor &#238;n domeniu  prin raportul Comisiei Europene legat de Mecanismul de Cooperare şi  Verificare &#238;n domeniul justiţiei, din luna iulie 2012. 	&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; 	E.S. ambasador Ulla V&#228;istő a subliniat că Mecanismul de Cooperare şi  Verificare a fost util pentru Rom&#226;nia şi că acesta şi-a atins scopul de  &#238;mbunătăţire a imaginii Rom&#226;niei &#238;n ochii investitorilor străini.
Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, a primit vizita unei delegatii a Parlamentului Finlandei]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Ioan Rus s-a intalnit cu o delegatie a Subcomitetului pentru Administratie si Securitate finlandez]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=919" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=919</id>
			<published>2012-05-11T18:45:00Z</published>
			<updated>2012-05-11T18:45:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Ministrul Administraţiei şi  Internelor, Ioan RUS, a avut astăzi, 10 mai a.c., la sediul M.A.I., o  &#238;nt&#226;lnire oficială cu delegaţia Subcomitetului pentru Administraţie şi  Securitate din cadrul  (301 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=919"><![CDATA[
Ministrul Administraţiei şi  Internelor, Ioan RUS, a avut astăzi, 10 mai a.c., la sediul M.A.I., o  &#238;nt&#226;lnire oficială cu delegaţia Subcomitetului pentru Administraţie şi  Securitate din cadrul Comitetului de Finanţe al Parlamentului finlandez.
	Unul dintre principalele subiecte abordate &#238;n cadrul &#238;nt&#226;lnirii a  fost cel legat de aderarea Rom&#226;niei la spaţiul Schengen, context &#238;n care  partea finlandeză şi-a exprimat aprecierea faţă de progresele  &#238;nregistrate de Rom&#226;nia &#238;n ceea ce priveşte securizarea frontierelor. A  reiterat, de asemenea, că Finlanda va sprijini aderarea Rom&#226;niei  preciz&#226;nd, totodată, şi faptul că sunt aşteptate ultimele rapoarte  privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
	Referitor la cooperarea poliţienească, ministrul Administraţiei şi  Internelor a anunţat trimiterea la Helsinki, &#238;ncep&#226;nd cu 1 iunie a.c.,  pentru o perioadă de trei luni, a unui ofiţer rom&#226;n &#238;n misiune de  asistenţă şi sprijin operativ &#238;n desfăşurarea &#238;n comun cu autorităţile  finlandeze a unor activităţi specifice poliţieneşti.
	De asemenea, a fost remarcat rolul activ al Poliţiei Rom&#226;ne &#238;n ceea  ce priveşte combaterea fenomenului infracţional, at&#226;t la nivel intern,  c&#226;t şi &#238;n cadru transfrontalier, &#238;n combaterea traficului de  stupefiante, a traficului de persoane, dar şi a criminalităţii  cibernetice.
	Referitor la problematica cetăţenilor de etnie roma, subiect care  preocupă &#238;n mod deosebit partea finlandeză, ministrul Administraţiei şi  Internelor a subliniat importanţa conlucrării at&#226;t la nivel  interinstituţional dar şi al cooperării &#238;ntre statele care se confruntă  cu această problemă.
	Ministrul Ioan Rus a oferit asigurări că toate progresele  &#238;nregistrate p&#226;nă &#238;n prezent pe subiectele abordate &#238;n cadrul dialogului  rom&#226;no-finlandez sunt ireversibile, iar cooperarea stabilită at&#226;t la  nivelul celor două ministere dar şi cu misiunea diplomatică finlandeză  la Bucureşti va continua cu aceleaşi foarte bune rezultate.
Ioan Rus s-a intalnit cu o delegatie a Subcomitetului pentru Administratie si Securitate finlandez]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Sase români acuzaţi de proxenetism, arestaţi la Helsinki]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=918" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=918</id>
			<published>2012-05-11T18:10:00Z</published>
			<updated>2012-05-11T18:10:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Autorităţile finlandeze au destructurat o grupare de proxeneţi rom&#226;ni,  arest&#226;nd şase suspecţi, informează Helsingin Sanomat, &#238;n ediţia online.
Reţeaua de proxenetism acţiona &#238;n special &#238;n Helsinki. Şase  bărbaţi, toţi  (102 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=918"><![CDATA[Autorităţile finlandeze au destructurat o grupare de proxeneţi rom&#226;ni,  arest&#226;nd şase suspecţi, informează Helsingin Sanomat, &#238;n ediţia online.
Reţeaua de proxenetism acţiona &#238;n special &#238;n Helsinki. Şase  bărbaţi, toţi rom&#226;ni, au fost arestaţi sub acuzaţia de proxenetism şi  trafic de persoane. Printre persoanele exploatate sexual se numără şi  adolescente &#238;n v&#226;rstă de 16 ani.
Petri Rainiala, un oficial din cadrul poliţiei din Helsinki, a  avertizat că nivelul infracţionalităţii va creşte &#238;n cursul verii, din  cauza grupărilor formate din imigranţi.
&#34;Influenţa acestor grupări se va resimţi &#238;n sudul Finlandei&#34;, a declarat Petri Rainiala.

Sase rom&#226;ni acuzaţi de proxenetism, arestaţi la Helsinki]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[„Ziua cafenelelor spontane” în Finlanda]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=917" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=917</id>
			<published>2012-05-10T14:47:00Z</published>
			<updated>2012-05-10T14:47:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[La 19 mai la Helsinki şi un şir de alte oraşe din Finlanda va avea loc &#8222;Ziua cafenelelor spontane&#8221;.  &#206;n această zi, localuri de alimentaţie publică vor apărea &#238;n  (119 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=917"><![CDATA[La 19 mai la Helsinki şi un şir de alte oraşe din Finlanda va avea loc &#8222;Ziua cafenelelor spontane&#8221;.  &#206;n această zi, localuri de alimentaţie publică vor apărea &#238;n cele mai  neobişnuite locuri &#8211; &#238;n apartamente, garaje, birouri, pe plajă etc.  Acestea nu vor funcţiona dec&#238;t o singură zi.  Deschiderea unei asemenea cafenele nu necesită o autorizaţie specială.  Totodată, bucatele pregătite aici se disting prin calitatea superioară  şi preţurile mici, comparativ cu localurile deschise permanent.  Acest format de &#8222;restaurante apărute din senin&#8221; se numeşte şi pop-up.  Pentru prima dată acestea au apărut &#238;n SUA şi Cuba, de unde au pătruns  &#238;n Europa, scrie cotidianul rus АИФ.
&#8222;Ziua cafenelelor spontane&#8221; &#238;n Finlanda]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[O companie finlandeza incepe constructia primului centru de teste auto care poate simula conditii de iarna pe tot parcursul anului]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=913" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=913</id>
			<published>2012-05-07T14:30:00Z</published>
			<updated>2012-05-07T14:30:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
 Compania Test World Oy construieste in  Finlanda un centru acoperit pentru testarea automobilelor si a  anvelopelor in conditii de iarna indiferent de anotimp, adresandu-se  diverselor companii  (236 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=913"><![CDATA[
 Compania Test World Oy construieste in  Finlanda un centru acoperit pentru testarea automobilelor si a  anvelopelor in conditii de iarna indiferent de anotimp, adresandu-se  diverselor companii din industria auto care puteau face teste in  conditii de iarna doar cateva luni pe an. Prima faza de constructie a  centrului va incepe in luna mai si va fi terminata pana la final de  2012.
A treia faza a proiectului, care va avea 30.000 de metri patrati, va fi completata pana la finalul anului 2015.
&#8220;Centrul  nostru de testare in conditii de iarna disponibil pe tot parcursul  anului va elimina unul dintre cele mai mari blocaje in testarea  autoturismelor: dependenta de sezonul de iarna si vreme. Vom fi capabili  sa oferim toate conditiile de test pe care industria auto le cere pe  tot parcursul anului&#8221;, a spus presedintele centrului de teste, Harri Eskelinen.
Cu  sediul in oraselul Inari din nordul Finlandei, Test World Oy este o  companie cu capital integral privat, specializata in testarea de  autovehicule si anvelope. Majoritatea operatiunilor sunt efectuate in  localitatea Ivalo in timpul iernii unde compania are doua zone separate  de testare.

O  companie finlandeza incepe constructia primului centru de teste auto  care poate simula conditii de iarna pe tot parcursul anului

       

 
        
  
]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Luptătorii români la turneul preolimpic de la Helsinki]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=912" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=912</id>
			<published>2012-05-07T08:45:00Z</published>
			<updated>2012-05-07T08:45:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Delegaţia Rom&#226;niei participă &#238;n aceste zile la un turneu preolimpic  de lupte foarte puternic şi important, care se desfăşoară la Helsinki,  &#238;n Finlanda. Din lotul Rom&#226;niei fac parte  (78 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=912"><![CDATA[Delegaţia Rom&#226;niei participă &#238;n aceste zile la un turneu preolimpic  de lupte foarte puternic şi important, care se desfăşoară la Helsinki,  &#238;n Finlanda. Din lotul Rom&#226;niei fac parte următorii sportivi:
Estera Dobre, Ana Maria Paval, Andreea Elena Simon, Andrei Dukov,  George Bucur, Szabolcs Laszlo, Stefan Gheorghita, Adrian Recorean,  Florin Chintoan,Virgil Munteanu, Georgian Carpen, Ionel Puscasu şi Alin  Alexuc.
Mult succes tuturor &#238;n &#238;ncercarea de a ajunge la Londra!
Luptătorii rom&#226;ni la turneul preolimpic de la Helsinki]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Deveniti membrii ai forumului nostru finlanda.activeboard.com]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=838" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=838</id>
			<published>2012-05-03T14:55:00Z</published>
			<updated>2012-05-03T14:55:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[


 &#38;amp;amp;amp;amp;lt;a href=&#38;amp;amp;amp;amp;quot;http://finlanda.activeboard.com/forum.spark?aBID=99511&#38;amp;amp;amp;amp;quot; _fcksavedurl=&#38;amp;amp;amp;amp;quot;http://finlanda.activeboard.com/forum.spark?aBID=99511&#38;amp;amp;amp;amp;quot;&#38;amp;amp;amp;amp;gt;&#38;amp;amp;amp;amp;lt;/a&#38;amp;amp;amp;amp;gt;  (5 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=838"><![CDATA[


 &#38;amp;amp;amp;amp;lt;a href=&#38;amp;amp;amp;amp;quot;http://finlanda.activeboard.com/forum.spark?aBID=99511&#38;amp;amp;amp;amp;quot; _fcksavedurl=&#38;amp;amp;amp;amp;quot;http://finlanda.activeboard.com/forum.spark?aBID=99511&#38;amp;amp;amp;amp;quot;&#38;amp;amp;amp;amp;gt;&#38;amp;amp;amp;amp;lt;/a&#38;amp;amp;amp;amp;gt; ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Libertatea presei. Finlanda pe primul loc, Romania pe locul 86]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=911" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=911</id>
			<published>2012-05-02T16:12:00Z</published>
			<updated>2012-05-02T16:12:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Presa din Romania este plasata in continuare in registrul  &#34;partial libera&#34; in ultimul raport Freedom House. Romania se claseaza pe  locul 86 in clasamentul global al libertatii presei,  (221 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=911"><![CDATA[
Presa din Romania este plasata in continuare in registrul  &#34;partial libera&#34; in ultimul raport Freedom House. Romania se claseaza pe  locul 86 in clasamentul global al libertatii presei, alaturi de  Republica Dominicana si langa Burkina Faso dar dupa Bulgaria sau Ungaria  (ambele pe locul 78), dintr-un total de 196 de tari.
 Raportul se refera la anul 2011. Fata de anul 2010, in 2011 evolutia  tarii noastre a fost nesemnificativa, in 2010 clasandu-se pe locul 87. 
 Anul trecut a fost, de altfel, anul cu cel mai redus numar de state incadrate la presa libera din ultimii 10 ani.  
 Astfel, din 197 de tari si teritorii luate in calcul, 66 au fost  considerate cu presa libera (adica 33,5%), de la 68 de tari in anul  2010.
 In fruntea clasamentului se situeaza Finlanda, Norvegia si Suedia.  Dintre tarile foste comuniste din Uniunea Europeana, au fost catalogate  ca avand presa libera Estonia (locul 22), Republica Ceha (25), Slovacia  (31), Lituania (40), Polonia si Slovenia (47), Letonia (54).
 Romania a fost incadrata la categoria tarilor cu presa &#8222;partial libera&#8221;  si ocupa locul 86, in spatele unor tari precum Muntenegru, Serbia,  Bulgaria, Ungaria,, Croatia sau... Botswana, plasate in aceeasi  categorie.
... 
Freedom House: Libertatea presei in Romania, mai slaba ca in ...
&#8206;

&#8206;]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Finlandezii vor expulzarea cerşetorilor români din ţara lor]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=910" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=910</id>
			<published>2012-05-02T08:45:00Z</published>
			<updated>2012-05-02T08:45:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Patru din cinci finlandezi vor ca romii cerşetori să fie  trimişi &#238;n ţara lor de origine, conform unui sondaj comandat de MTV 3  (televiziune finlandeză), &#238;n luna aprilie  (263 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=910"><![CDATA[
Patru din cinci finlandezi vor ca romii cerşetori să fie  trimişi &#238;n ţara lor de origine, conform unui sondaj comandat de MTV 3  (televiziune finlandeză), &#238;n luna aprilie 2012, pe un eşantion de 2.000  de persoane, scrie publicaţia online Osterbottens.
Procentul bărbaţilor care au participat la acest sondaj şi care sunt  pentru alungarea romilor cerşetori este de 85%, &#238;n timp ce 81% dintre  femei vor ca autorităţile să ia această măsură. Astfel că nouă din zece  finlandezi consideră că nu ar trebui acceptaţi cerşetori rom&#226;ni pe  străzi, nici măcar vara. Numai un procent dintre cei chestionaţi au  recunoscut că au dat bani cerşetorilor.
Arno Tanner, profesor la Universitatea Helsinki, care a studiat romii  din Europa de Est, este mirat de atitudinea finlandezilor faţă de  cerşetorii rom&#226;ni. El pune &#238;nsă acest lucru pe seama faptului că  populaţia este acum mult mai informată &#238;n legătură cu activităţile de  cerşetorie şi cu avantajele celor care o practică. Sondajul, realizat de  Think If Laboratoires, are o marjă de eroare de 3% şi este primul  realizat &#238;n Finlanda &#238;n anul 2012.
Autorităţile finlandeze estimează că actualmente ar exista &#238;n  capitala Helsinki aproximativ 300 de cerşetori de origine rom&#226;nă, care  locuiesc &#238;n tabere ilegale sau &#238;n autoturisme. Din experienţa anului  trecut, poliţia finlandeză estimează că &#238;n vară numărul acestora va  depăşi 500 şi spune că, &#238;n paralel cu cerşetoria, bandele de romi cu  cetăţenie rom&#226;nă se mai ocupă şi cu furturi din buzunare şi locuinţe,  dar şi cu &#238;nşelătorii de tot felul.
&#160;
http://www.cotidianul.ro/finlandezii-vor-expulzarea-cersetorilor-romani-din-tara-lor-181191/
]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Interviu cu SOFI OKSANEN, scriitoare proeminentă din Finlanda. De Octavian D. Curpas]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=909" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=909</id>
			<published>2012-04-30T20:01:00Z</published>
			<updated>2012-04-30T20:01:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult dec&#226;t oricare altă naţionalitate din lume&#8221;Interviu cu SOFI OKSANEN, scriitoare proeminentă din FinlandaSofi Oksanen, născută &#238;n 1977 &#238;n Finlanda, este considerată cea mai importantă nuvelistă,  (906 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=909"><![CDATA[Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult dec&#226;t oricare altă naţionalitate din lume&#8221;Interviu cu SOFI OKSANEN, scriitoare proeminentă din FinlandaSofi Oksanen, născută &#238;n 1977 &#238;n Finlanda, este considerată cea mai importantă nuvelistă, &#238;n viaţă, din Finlanda. Cărţile ei au fost traduse &#238;n 38 de limbi. A studiat dramaturgia la Academia de Teatru din Helsinki şi literatura la universitatea din oraşul natal, Jyv&#228;skyl&#228;. Prima ei carte, &#8222;Vacile lui Stalin&#8221; a scris-o &#238;n 2003, nuvelă care a propulsat-o pe scena literară a Finlandei. De asemenea a scris romanul &#8222;Purificare&#8221;, pentru a fi pus &#238;n scenă de către Teatrul Naţional Finlandez. Un an mai t&#226;rziu a dezvoltat această lucrare, devenită bestseller &#238;n Europa. &#206;nzestrată cu abilitatea nativă de-a povesti, Sofi a avut amabilitatea să-mi răspundă, &#238;n mod degajat, la c&#226;teva &#238;ntrebări:&#206;n momentul de faţă eşti &#238;n topul mai multor liste de bestseller din ţările nordice ale Europei, iar cărţile tale au fost remarcate de mass-media internaţională. Ai dob&#226;ndit mai multe premii de anvergură, cum ar fi &#8222;The Finlandia Award&#8221; şi &#8222;Premiul Comitetului de Literatură&#8221; din ţările nordice, &#238;n 2012. &#206;n acelaşi timp, eşti cel mai t&#226;năr autor care obţine astfel de premii. Care este cheia acestui succes?Scrisul.Ce limbă se vorbea &#238;n familia ta, tatăl tău fiind finlandez, iar mama estonă? Apropo, c&#226;te limbi cunoşti?Finlandeza şi estona. Vorbesc limba engleză, de asemenea, puţină franceză şi suedeză şi pot să citesc ziarul &#238;n limba germană. Engleza, franceza şi germana le-am &#238;nvăţat la şcoală. De asemenea, şi suedeza, care este obligatorie.Am citit c&#226;teva statistici care dezvăluiau faptul că Finlanda are una dintre cele mai joase rate de emigrare din lume. Cum a fost să creşti &#238;ntr-o familie mixtă &#238;n Finlanda?Atitudinea faţă de emigranţi diferă &#238;n diverse părţi ale ţării şi &#238;n diferite cercuri. Avem şi oameni toleranţi. Şi este total diferit să locuieşti &#238;n Helsinki, unde sunt mai mulţi emigranţi dec&#226;t &#238;n alte părţi ale ţării. Findandezii nu sunt obişnuiţi cu finlandeza st&#226;lcită, aşa că orice accent atrage atenţia.Care este atitudinea finlandezilor faţă de educaţie?Dacă nu provine de la şcolile finlandeze, nu este apreciată, &#238;n general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obţină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte ţări vest-europene.Am aflat recent că romanele tale au fost traduse &#238;n 38 de limbi. Spune-mi, te rog, ceva despre prima ta carte, &#8222;Vacile lui Stalin&#8221;. C&#226;t timp ţi-a luat să o scrii?Mi-a luat doi ani să o scriu. Cartea este despre emigraţie &#238;n Finlanda, dubla identitate, a doua generaţie de emigranţi. De asemenea, este o nuvelă &#8222;post Gulag&#8221;.Prin ce se diferenţiază ţările scandinave de celelalte ţări din Europa?Ţările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Europa de Est, aşa că se poate face o comparaţie &#238;ntre Scandinavia şi ţările est-europene şi Scandinavia şi ţările vest-europene. &#206;n Scandinavia, noi avem mare libertate de exprimare, nivel de corupţie scăzut, conştientizare a nevoii de protecţie a mediului &#238;nconjurător, iar nivelul de &#8222;egalitate&#8221; este mai mare dec&#226;t &#238;n multe alte ţări.Te rog acum să-mi spui c&#226;teva similitudini şi diferenţe &#238;ntre ţările scandinave.Suedia, Norvegia şi Danemarca aparţin aceluiaşi grup lingvistic. Finlanda este ca o fiică vitregă a ţărilor nordice. Finlandeza este o limbă foarte diferită şi nu e o limbă oficială &#238;n Consiliul Nordic (spre deosebire de suedeză, norvegiană şi daneză). Cu toate acestea, &#238;mpărtăşim aceleaşi valori, cum ar fi: nivel &#238;nalt de libertate de exprimare, egalitate etc.Ce anume este unic &#238;n Finlanda şi la finlandezi? Ce locuri merită văzute &#238;n ţara ta?&#206;mi place Helsinki, capitala ţării. Turiştii, de obicei aleg Lapland. De asemenea, unii turişti se bucură de faptul că avem patru anotimpuri.Ce fel de cărţi citeşte de obicei omul de r&#226;nd din Finlanda?Cel mai mult romane. Multe romane pe teme istorice, mai mult de ficţiune dec&#226;t non-fiction, şi mai mult scrise de autori indigeni dec&#226;t de autori traduşi. Finlandezii citesc. Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult dec&#226;t orice altă naţionalitate din lume.Ce anume presupune să devii un scriitor de succes?Nu există nicio &#8222;cărare&#8221; pentru aceasta. Toţi autorii sunt diferiţi.Ce state ai vizitat &#238;n Statele Unite? Ai vizitat Statul Marelui Canion? Ce anume &#238;ţi vine &#238;n minte c&#226;nd te g&#226;ndeşti la Arizona?Arizona este un loc pe tabla de joc a copiilor . Este foarte popular &#238;n Finlanda sau cel puţin a fost, c&#226;nd eram copil. Nu am vizitat Arizona, &#238;ncă. Am vizitat New York City, Pittsburgh, Buffalo, Washington D. C. şi alte c&#226;teva oraşe.Recent, ai vizitat Rom&#226;nia. A fost prima ta vizită &#238;n această ţară? Cu ce impresii ai rămas despre rom&#226;ni?Rom&#226;nii sunt oameni ca toţi oamenii din lume. &#206;mi dă de g&#226;ndit &#238;nsă situaţia politică din Rom&#226;nia, o ţară marcată de corupţie şi cu tradiţie de corupţie. Lumea politică este coruptă &#8222;la greu&#8221;. Oamenii nu votează, pentru că găsesc că e inutil să voteze. Votul nu are nicio &#238;nsemnătate. Doar 20% din populaţie a votat la alegerile prezidenţiale şi acel 20% este mult spus.Interesul Sofiei Oksanen pentru ţările postcomuniste din Europa a &#238;nceput cu mulţi ani &#238;n urmă. Fiind jumătate finlandeză şi jumătate estonă, ea s-a situat undeva la graniţa dintre Vest şi Est. &#206;n anul 2009 a fost declarată &#8222;Persoana anului&#8221; &#238;n Estonia. Sofi Oksanen este, probabil, singura scriitoare din Vestul Europei care accentuează faptul că Europa de Vest nu &#238;nţelege istoria Europei de Est pentru că nu a experimentat anii de guvernare totalitară. Evidenţe incredibile despre acele timpuri odioase sunt descrise de către scriitoarea scandinavă &#238;n romanul ei de succes &#8222;Purificare&#8221;, care a apărut &#238;n aproape 40 de ţări.Octavian D. Curpas Phoenix, Aizona 
&#160;]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Cersetorii romani au speriat Finlanda. Politist roman, trimis in ajutor]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=908" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=908</id>
			<published>2012-04-29T16:45:00Z</published>
			<updated>2012-04-29T16:45:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Autoritatile romane vor trimite un ofiter de politie in Finlanda,  pentru a-si ajuta omologii in efortul lor de a combate cersetoria.  Ofiterul roman va pleca in luna iunie  (306 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=908"><![CDATA[Autoritatile romane vor trimite un ofiter de politie in Finlanda,  pentru a-si ajuta omologii in efortul lor de a combate cersetoria.  Ofiterul roman va pleca in luna iunie si va ramane in Finlanda pana la  sfarsitul verii. Prezenta lui este parte a unui pact de cooperare intre  politia romana si cea finlandeza, incheiat in luna aprilie, avand ca  scop combaterea criminalitatii.  Conform portalului finlandez de stiri Yle,  principala misiune a politistului roman va fi de a sprijini  autoritatile finlandeze sa &#34;depisteze daca prezenta cersetorilor romani  in tara are legatura cu activitati infractionale&#34;.  Prezenta ofiterului roman este parte a unui proiect care urmareste o posibila colaborare mult mai ampla in viitor.   Conventia de cooperare dintre politia romana si finlandeza a fost  semnata la inceputul lunii aprilie de catre ministrii de externe ai  celor doua tari. 
Cersetorii romani au speriat Finlanda. Politist roman, trimis in ajutor 

Finnish-Romanian police co-operation starts in June
A Romanian police officer will be on duty in Finland throughout  the coming summer. Co-operation between the two police forces was agreed  in April. 
The officer is due to arrive in June as part of a  campaign to combat crime. He will help the Finnish police to determine  whether the actions of Romanian beggars in the country are linked to  criminal activities.
According to Terho Rajala, the Police Board&#8217;s international unit, the officer will stay in Finland until the end of the summer.
Rajala  says the presence of a Romanian officer is a trial project after which  the results will be analysed with a possible view of future  co-operation.
A deal on police co-operation was reached by the  Minister for Europe and Foreign Trade Alexander Stubb and the Romania  Foreign Minister Cristian Diaconescu in early April.&#160;
SourcesYle]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[Fost primar din zonă minieră finlandeză: „La Roșia aveți un proiect minier solid”]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=907" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=907</id>
			<published>2012-04-26T19:59:00Z</published>
			<updated>2012-04-26T19:59:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Exemplul Finlandei a fost prezentat &#238;n detaliu de Seppo Maula, fost  primar al localităţii Kittilla și actual consultant &#238;n domeniul  industriei miniere. &#8222;&#206;n 2010, sectorul minier din Finlanda  (234 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=907"><![CDATA[Exemplul Finlandei a fost prezentat &#238;n detaliu de Seppo Maula, fost  primar al localităţii Kittilla și actual consultant &#238;n domeniul  industriei miniere. &#8222;&#206;n 2010, sectorul minier din Finlanda a generat  2.200 de locuri de muncă directe, &#238;n companii miniere, şi 1.700  indirecte, &#238;n companii subcontractoare. &#206;n 2014 ne aşteptăm la alte  3.300 de locuri de muncă generate de acelaşi sector. Consider că şi &#238;n  Rom&#226;nia există toate premisele pentru minerit modern, responsabil faţă  de mediu şi generator de locuri de muncă. Cred că la Roşia Montană aveţi  resursele, aveţi priceperea şi dorinţa de muncă a oamenilor din  comunitate şi aveţi şi un investitor serios, de &#238;ncredere, cu un proiect  minier solid&#8221;,&#160; a declarat &#238;n cadrul conferinţei Seppo Maula.  Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană salută și sprijină  inițiativa Sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montană de a  lansa o acţiune de str&#226;ngere de semnături pentru locuri de muncă &#238;n  minerit şi implicit la Roşia Montană. Lansarea oficială a acțiunii a  avut loc la Bucureşti, &#238;n cadrul conferinţei naționale &#8222;O şansă pentru  Rom&#226;nia: locuri de muncă prin relansarea mineritului&#8221;, organizată de  Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană.
Citiţi mai mult: Fost primar din zonă minieră finlandeză: &#8222;La Roșia aveți un proiect minier solid&#8221; &#62; EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/fost-primar-din-zona-miniera-finlandeza-la-rosia-aveti-un-proiect-minier-solid-978581.html#ixzz1tAOm4Mm3 EVZ.ro 
..&#160;
Fost primar din zonă minieră finlandeză: &#8222;La Roșia aveți un ..]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Romani in Finlanda</name></author>
			<title><![CDATA[“Războiul limbilor” în Finlanda]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.finlanda.ro/index.php?c=906" />
			<id>tag:www.finlanda.ro,2003:/c=906</id>
			<published>2012-04-23T07:20:00Z</published>
			<updated>2012-04-23T07:20:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Un &#8220;război al limbilor&#8221; ame&#173;ninţă peisajul idilic al Finlandei, &#8220;ţara  celor 1000 de lacuri&#8221; sau a &#8220;nopţilor albe&#8221;. Ţară bilingvă de la crearea  sa, cu două limbi oficiale  (256 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://www.finlanda.ro/index.php?c=906"><![CDATA[Un &#8220;război al limbilor&#8221; ame&#173;ninţă peisajul idilic al Finlandei, &#8220;ţara  celor 1000 de lacuri&#8221; sau a &#8220;nopţilor albe&#8221;. Ţară bilingvă de la crearea  sa, cu două limbi oficiale finlandeza şi suedeza, Finlanda mai are  astăzi o comunitate de suedezi reprezent&#226;nd cam 5 la sută din populaţie,  iar la legislativele din aprilie anul trecut partidul Adevăraţii  finlandezi, de extremă dreapta, care &#238;şi fixează obiectivul programatic  al eliminării limbii suedeze din Fin&#173;landa, a obţinut 19 la sută din  mandatele parlamentare. Vicepre&#173;şe&#173;dintele Asociaţiei pen&#173;tru limba şi cultura finlandeză, Pekka  Sini&#173;salo, a vorbit despre o &#8220;situaţie absurdă&#8221;, &#238;n care 95 la sută din  populaţia ţării este obli&#173;gată să &#238;nveţe limba vorbită de 5 la sută. &#206;n Finlanda, bilingvismul este protejat de Constituţie, de Lan&#173;guage Act  şi Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, adoptată o dată  cu statutul de membru UE. &#206;n Finlanda, care a făcut parte vreme de  aproape 500 de ani, p&#226;nă la 1809, din Regatul Suediei, apoi din Imperiul  ţarist, s-a născut &#238;n 1870 mişcarea finomanilor, cu sloganul &#8220;Nu mai  suntem suedezi, nu putem deveni ruşi, deci să fim finlandezi&#8221;. &#206;n 1892  finlandeza a căpătat statut egal cu suedeza de limbă oficială, iar după  1917 c&#226;nd Fin&#173;landa dob&#226;ndeşte statutul de auto&#173;nomie, finlandeza s-a  impus. Astăzi, singura regiune a Fin&#173;landei &#238;n care suedeza este unica limbă  oficială, au rămas insulele Aland, un teritoriu insular autonom &#238;n  sud-vestul Finlandei.sursa : http://cronicaromana.ro/2012/04/22/%E2%80%9Crazboiul-limbilor%E2%80%9D-in-finlanda/
&#8220;Războiul limbilor&#8221; &#238;n Finlanda
&#160;
Language war is heating up in Finland]]></content>
		</entry></feed>
